| Pages in topic: < [1 2 3] > | pret standard pe cuvant-sursa Thread poster: sambal
|
|---|
Dasa Suciu 
Local time: 11:25
English to Romanian
+ ...
| 0.03 USD/cuvant sursă!!! | May 13, 2013 |
Da, mai nou, tendinţa generală (deci mai sunt şi excepţii) este alinierea preţurilor din UE cu acelea din ţări precum China, India... Mult, ieftin şi de proastă calitate!
| | | | Bernd Müller (X)
Germany
Local time: 10:25
German to Romanian
+ ...
| Iarăşi: SĂ NU GENERALIZĂM!!!!! | May 13, 2013 |
Iarăşi: SĂ NU GENERALIZĂM, decât cumpătat, bine analizat şi gândit, şi cu grijă!!!!!!
În Germania, după câte ştiu, nu este deloc aşa! Desigur că sunt şi acolo agenţii/ birouri de trad. care caută să scoată pielea de pe trad.- dar nu reuşesc să împună preţurile acestea. Doar trad. cei mai prost calif., cei noi , cei care se află momentan la ananghie etc. acceptă să lucreze la preţuri de ... femeie de serviciu cu studii univ..
Aşa că... See more Iarăşi: SĂ NU GENERALIZĂM, decât cumpătat, bine analizat şi gândit, şi cu grijă!!!!!!
În Germania, după câte ştiu, nu este deloc aşa! Desigur că sunt şi acolo agenţii/ birouri de trad. care caută să scoată pielea de pe trad.- dar nu reuşesc să împună preţurile acestea. Doar trad. cei mai prost calif., cei noi , cei care se află momentan la ananghie etc. acceptă să lucreze la preţuri de ... femeie de serviciu cu studii univ..
Aşa că preţurile pare-se că n-au scăzut, dar nici n-au crescut, de f. mulţi ani.
Am acasă un studiu al BDUe , pt. anul 2011 parcă (ultimul scos pe piaţă) care arată clar acest lucru: Tendinţa = stagnarea preţurilor şi variaţii mici, în sus sau în jos- la capetele "curbei Gauss".
România are, cum afirma acum vreo 2-3 ani Cristiana Coblis, în baza unor date primite de la UE, cam de 10 ori mai mulţi trad., în medie, decât alte ţări europene. Deci, o structură completamente anormală. Normal deci că aici, în RO, lucrurile stau altfel, mai anapoda, decât într-o ţară cu piaţă de traduceri echilibrată!
Dar, din spusele - UNORA numai- dintre colegii f. calif., din RO, chiar şi aici, în RO, se pot obţine preţuri rezonabile., pt. calitate!
Discuţiile acestea cu preţurile apar iar şi iar, valul vine, valul pleacă .....
Când o să se ajungă la o situaţie normală în România, adică:
Când / dacă o să (ar) plece/ (pleca) mai toţi trad. buni (care de obicei n-au calif. univ. de traductologie- marea majoritate- ci au o altă profesie de bază- filologie, unii ing., etc.) spre profesia lor de bază, se va (s-ar) goli piaţa de traducători buni. Iar cei care rămân- adică, mai ales cei fără calificare serioasă sau/ şi experienţă multă/ suficientă - deci de obicei cei care n-au decât bac. şi ceva "examene la Min. xy" n-o să mai facă faţă- atunci , conf. legilor pieţii- globalizate, în UE- pt. trad. de calitate se va recurge la trad. din exteriorul României- astfel că preţurile se vor ameliora- inclusiv şi prin acest feedback, şi pt. români.
Oricum, trebuiesc privite diferenţiat segmentele diferite ale pieţei de trad.- există segmente în care se pot practica preţuri mizerabile şi calitate la fel, şi altele în care acestea sunt impracticabile, deoarece altfel ar duce la distrugerea unor echipamente extrem de scumpe, la periclitarea vieţilor omeneşti, la dereglarea relaţiilor- ec, pol etc. dintre ţări- etc.
Cel puţin, aşa înţeleg şi caut să văd eu lucrurile!
PRECIZARE ŞI COMPLETARE (VASTĂ, DAR UTILĂ- SPER!) :
De fapt, aceste mişcări/ curente care duc trad. buni şi calif. spre segmente / ţări mai bine plătite, se observă cu siguranţă deja, de mult, chiar şi între acele segmente amintite de mine, din aceeaşi ţară- cazul concret aici: România; m-ar mira să nu existe ceva studii de piaţă, la ATR/ Cristiana Coblis etc., pt. România, a acestora:
trad. f. buni, cu calif. şi referinţe, se deplasează spre segmentele bine plătite- ale industriei etc.- eventual făcând pt. aceasta în plus ceva masterate/ ceva calificări, acasă sau la cursuri, în acele domenii pe care nu le stăpânesc, pt. a-şi crea o bază de cunoştinţe cu care să le poată accesa pe acestea, cu REALE şanse de izbândă,
totodată, ei scapă prin această “fugă” şi de obligaţia, stipulată prin lege, de a merge în instanţe, ca interpret, la preţurile derizorii, fixate prin lege. Deci, ei nu au sau renunţă la aut. de la MJ
cei care n-au calif./ capacitatea de a se replia, după cerinţele “pieţii”- adică, căutând să aspire spre vârful piramidei veniturilor (posibile) în branşă- rămân, într-un număr imens, la bază, se luptă pt. fiecare “oscior”, cu preţuri de dumping tot mai mici, stricând cu totul piaţa (e stricată deja în RO, se vede clar).
Fenomenul acesta, de preţuri de dumping, tot mai mici, încă amplificat prin intermediul misiţilor (vezi efectul misiţilor de ex. şi la piaţa imobiliară- dar în sens opus- unde au reuşit să crească preţurile timp de aproape 2 decenii, şi se luptă şi azi pt. aceasta- pt. a-şi spori, desigur, veniturile lor- nu de dragul clientelei, nicidecum şi niciodată!!) - birourilor de trad.- care nu fac trad. proprii, adesea, ci caută doar să profite de pe munca altora- există, desigur, şi în alte ţări- în RFG, de ex. Doar că, acolo sunt extrem de puţini oameni calif. care se ocupă de acest segment, prost plătit, de la bază - ca de altfel şi în RO. Iar cei necalif. nu lucrează în trad., în RFG- n-au cum să pătrundă, decât evenrtual uneori, la instanţă, dacă un judecător îşi face de cap şii vrea să scadă cheltuielile cu trad., în avantajul breslei lui proprii-a avocaţilor- ci în alte domenii de forţă de muncă/ armată industrială necalificată.
Doar în RO piaţa este complet denaturată, din UE- pare-se. Sau există şi alte ţări?
Această “pleavă” de la bază, în alte ţări niciodată n-ar putea obţine aut. de trad.- deoarece acolo nu ajunge să înşiri cuvinte, mai mult sau mai puţin “germane” (din dicţ. mici, fără prea multe sinonime, etc.), de ex., dar fără concordanţă de caz, de sintaxă etc.- cum pare a fi cazul în RO, conf. trad. pe care le am acasă, copiată- şi la care am refuzat să le vizez drept “corecte” pt. că erau neinteligibile- chiar şi pt. mine, bilingv fiind- dar cu atât mai mult pt. orice pers. nebilingvă, DE/RO.
Doar că în RO, la Min. Just., Min. Educ. etc. s-a păstrat, ref la aceste autorizaţii de trad., mentalitatea imbecilă de pe vremuri de a “transforma cantitatea într-o nouă calitate”! Nu m-ar mira dacă cineva acum completează aici spunând că unii politicieni se laudă, chiar şi în zilele noastre, cu faptul că România are “cei mai mulţi trad. pe mia de locuitori” de pe glob, sau din UE etc.!
DECI, ÎN CONCLUZIE:
Scăparea de aceste preţuri de mizerie, de la bază, este replierea spre branşe/ segmente ale pieţii unde prin definiţie se plătesc preţuri decente/ onorabile”- adică preţuri de ... abs. univ. Plătind- ca trad.- preţul cerut de piaţă: calif. noi, supl./ masterat/ etc., pt. a putea pătrunde în această piaţă.
UN MIC PLAN DE ATAC:
Mai întâi, desigur, trebuie identificate acele segmente
apoi, obţinerea calif. – de baztă PLUS terminologică corespunzătoare, dacă este una nouă/ necunoscută/ oferă şanse supl., etc.
iar apoi, lupta contra concurenţei- totuşi, mult mai mici, într-un domeniu cu mai puţini trad. de cât la bază- pt. a se impune, în acest segment
IAR DUPĂ ACEEA, N-O SĂ MAI COMENTAŢI ŞI SĂ VĂ VĂITAŢI AICI DE PREŢURILE MICI, DE 2-3-4 CENŢI/ CUVÂNT!
De fapt, şi eu am trecut, pers.-, prin trepţile acestui plan:
ing. dipl. fiind, m-am repliat spre trad. “autorizate” (adică, am depus examenele necesare şi jurământul) şi am ajuns în tagma de “om cu ştampilă germană”- ceea ce n-are niciun trad. din RO, deci nu-mi poate face concurenţă cu preţuri de dumping niciunul dintre concetăţenii voştrii- REALMENTE.
Că practica este alta- în detrimentul CLIENŢILOR, nu contest:
Că clienţii- particularii, mai ales, dar şi unele firme mai mici - nu cunosc acest lucru şi dau la tradus , legalizat, acte în România, care sunt destinate a fi prezentate autorităţilor din străinătate- RFG etc.- e altă treabă deci.
Explicaţia e simplă:
Niciun trad. (neserios) din România ( care se zbate în criză) n-are interesul să le spună că trad. acestea, din RO, NU SUNT ACCEPTATE de autorităţi în RFG, etc., ba chiar- în parte, adică dacă sunt proaste, neinteligibile- nici de firme, unde clientul resp. vrea să aplice, etc..
Aşa că, deci, aceşti clienţi tot “pe mâna mea/ a noastră, în RFG” pică- doar că plătesc dublu:
odată, în Rom, trad. plus notarul (mai scump adesea decât trad.!!), iar apoi
trad. în RFG sau în alte ţări ...
N-ai ce face., asta e:
Homi homini lupsus est!
CUM VĂD EU VIITORUL/ SOLUŢIA ACESTEI SITUAŢII ABSURDE DIN ROMÂNIA:
De-abia atunci când reuşesc să se impună trad.- prin organizaţiile lor, ATR mai ales, dar şi celelalte- Uniunea ... şi cum se mai numesc, împotriva intereselor juriştilor (aici, concret: notarilor) şi să separe trad. complet de acele absurde “legalizări” fără nicio utilitate pt. client din partea acestora, se va putea ajunge la reabilitarea situaţiei.
În momentul de faţă, notarii câştigă bani extrem de mulţi, (aproape complet) fără muncă, de pe urma masei de trad. Fără a conta, dacă traducerea e bună sau nu - EI, NOTARII, TOTDEAUNA CÂŞTIGĂ- iar ţinând cont că sunt zeci de mii de trad. în RO, sumele se adună, chiar dacă pt. fiecare legalizare în parte clientul plăteşte puţin., uneori ... mai puţin chiar decât pt. traducere (hi, hi!).
Notarii, adică juriştii (că, prin pile, examene etc, oricare poate să ajungă cândva , la bătrâneţe, atunci când caută o viaţă mai liniştită, fără lupta – pt bani mulţi, e drept- cu mandatarii .... poate să ajungă deci : NOTAR!!) nu au NICIUN INTERES SĂ PIARDĂ ACEASTĂ VACĂ DE MULS CU ŢÂÂE MULTIPLE ŞI AŞA DE UŞOR ACCESIBILE - deci, se vor opune schimbărilor până în pânzele albe - prin orice fel de argumentări cusute cu aţă albă, prin lobby, etc.pp.
Deci o situaţie grea pt. ATR etc. (sperând că Uniunea ... a lui Ştefan Macoveui apără interesele trad. şi nu, pe ascuns, cele ale notarilor!, ŞI LA FEL ŞI EVENTUALE ALTE ORG. ALE TRAD., PE CARE NU LE ŞTIU ÎNCĂ) . Că doar e ştiut de la vechii, antici latini/ romani: dacă vrei să slăbeşti adversarul, atunci
... Divide et impera!
(Lucru pe care-l aplică , pare-se, şi americanii ref. la sindicate- slăbindule suficient de mult pt. a nu mai fi o putere politică redutabilă, cu ajutorul mafiei etc.- cel puţin, se citesc f. multe în acest sens, în media!)
Aceeaşi , PE UNDEVA, este şi situaţia uniunilor de trad. din RFG: BDUe, ADUe, VBDUe, etc.pp.- sunt multe, dar pare-se că împotriva juriştilor care tot caută să diminueze tarifele în instanţă (exact cu acelaşi interes ca în RO: pt. a le rămâne mai mult lor, juriştilor; Iar unii, poate, şi pt. a scădea cheltuielile justiţiei, per total) ei trag de acelaşi ştreang: luptă împotriva oricărei samavolnicii a judecătorilor, împotriva tendinţelor nefaste lor din parlament, atacă pe orice judecător care caută să impună, local, preţuri mai scăzute, la judecătoria etc. a lui, atacă poliţia – per total- care subminează preţurile fixate prin lege pt. domeniul juridic , în mod sistematic (deci, evident: POLIŢIA ÎNCALCĂ AICI LEGEA, STABILITĂ DE PARLAMENT , ÎN RFG!!!!!)
Şi reuşesc, în mare măcar- chiar dacă uneori , la mărunţişuri, mai şi pierd.
Asta numai aşa, ca info privind linia generală pe care se merge în alte ţări, unde tagma trad., la fel, nu are un lobby suficient de puternic- normal de fapt - împotriva juriştilor, care, cum e şi normal, în orice ţară, FAC EI LEGILE - deci reuşesc să-şi impună / strecoare interesele tagmei lor, în anumită parte MARE măcar, în TOATE legile la nivel de stat/ federaţie, la fel ca şi la nivel de Land federal. Dar NU sunt totuşi atotputernici- nu se pot opune complet să cedeze şi trad. o parte din ciolan - n-au încotro, într-o democraţie REALĂ!
Asemănător va trebui făcut şi în România-şi cândva se va reuşi. Iar până atunci- ceva de genul politicii segmentelor, amintită mai sus!
[Editat la 2013-05-14 06:48 GMT] ▲ Collapse
| | | | S_G_C
Romania
Local time: 11:25
English to Romanian
| Pret, calitate | May 13, 2013 |
Si membri neplatitori cum pot sustine aceste teste?
Sangro, ba da, la 0.03 USD/cuvant se cere si calitate.
Dasa Suciu, China si India = 0.01 - 0.02.
Bernd, engleza si franceza sunt deja... superflue. E suprasaturata piata.
Cred ca traducatorii vechi, cu experienta, cei care i... See more Si membri neplatitori cum pot sustine aceste teste?
Sangro, ba da, la 0.03 USD/cuvant se cere si calitate.
Dasa Suciu, China si India = 0.01 - 0.02.
Bernd, engleza si franceza sunt deja... superflue. E suprasaturata piata.
Cred ca traducatorii vechi, cu experienta, cei care inca lucreaza cu tarife mari (adica primesc cat cer), au o imagine oarecum incorecta asupra situatiei. Tot aud chestia cu "pret mic = calitate slaba", "pretul mic reflecta valoarea traducatorului". Nu e intotdeauna asa. Exista si clienti care efectiv nu au de unde scoate bani peste un anumit prag, care nu e ridicat. Poate traducatorii cu experienta nici nu si-ar deschide calculatorul pentru suma respectiva. Insa, daca si-l deschid, inseamna ca isi vor baga picioarele in calitate? ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 11:25
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Generalizare şi particularizare, profesionism şi amatorism | May 14, 2013 |
Ceea ce mă amuză la aceste discuţii este că, invariabil, se invocă argumentul generalizării şi se aduce contraargumentul particularizării. Ambele sunt la fel de slabe şi irelevante, din punctul meu de vedere. Piaţa nu este constituită nici din "turme", dar nici din ilustre excepţii, să-mi fie cu iertare.
Lucrez foarte mult ca revizor şi văd ce oferă alţi traducători. Se cam ştie cât plătesc diverşi clienţi şi, prin urmare, cât cer diverşi prestatori care lu... See more Ceea ce mă amuză la aceste discuţii este că, invariabil, se invocă argumentul generalizării şi se aduce contraargumentul particularizării. Ambele sunt la fel de slabe şi irelevante, din punctul meu de vedere. Piaţa nu este constituită nici din "turme", dar nici din ilustre excepţii, să-mi fie cu iertare.
Lucrez foarte mult ca revizor şi văd ce oferă alţi traducători. Se cam ştie cât plătesc diverşi clienţi şi, prin urmare, cât cer diverşi prestatori care lucrează pentru ei. Nu comentez, cei care fac revizie probabil înţeleg despre ce este vorba. Foarte mulţi cred că a cunoaşte o limbă străină la un anumit nivel este tot ce ai nevoie pentru a fi traducător profesionist. Ceea ce se observă destul de frecvent este că mulţi nu au, din păcate, nici măcar cunoştinţe de limbă străină şi română suficient de bune pentru a traduce şi, în plus, unii nu se pricep la partea de business. În afară de asta, nu cunosc procesul de traducere, nici cum se lucrează în mod profesionist. Foarte mulţi au contact cu traducerile doar la nivelul unor cursuri de traducere şi retroversiune în facultate şi cam atât. Una este să traduci "o temă" de câteva pagini pentru care ai avut o mulţime de timp la dispoziţie, alta este să traduci 6-8 ore pe zi, în fiecare zi. Am discutat chiar cu o doamnă destul de serioasă care se credea mare traducătoare pentru că tradusese (gratuit), în urmă cu un deceniu, un poem (şi cam atât) dintr-o limbă ceva mai rară şi primise foarte multe laude pentru respectiva traducere. Toţi avem două mâini, dar asta nu ne face pianişti.
Sigur, se tot aruncă în discuţie calitatea, dar puţini ştiu cum anume se ajunge la calitatea aceea şi că acest lucru costă (sau cât anume costă). Traducerea este un întreg proces, cu mai multe etape, fiecare cu importanţa ei în producerea unei traduceri de calitate. Din păcate, nu toţi prestatorii cunosc etapele care trebuie parcurse în mod obligatoriu şi nici nu înţeleg că trebuie să ai cât de cât habar de domeniul textului şi să cunoşti destul e temeinic terminologia actuală din domeniu pentru a înţelege textul măcar. Este probabil cea mai frecventă greşeală care se face, acceptarea tuturor proiectelor. O altă greşeală este acceptarea unor termene prea scurte. O a treia greşeală este evaluarea superficială a gradului de dificultate şi, drept urmare, alocarea unui timp insuficient pentru etapele premergătoare traducerii şi pentru etapa de autorevizie. Pe scurt, e nevoie de timp, de anumite competenţe la un anumit nivel şi toate costă.
Fiecare practică ce tarife consideră. Trebuie totuşi spus că e un pic caraghios că cei care practică tarife sub media pieţei se plâng cam des practic de propriile lor tarife. Restul, pe lângă toate celelalte aspecte pe care nici nu le mai menţionez, trebuie să mai suporte şi aceste văicăreli 
Sigur, clienţii încearcă să iasă cât mai ieftin. Sigur, piaţa e plină de tot felul de wannabes şi în rândul prestatorilor, şi în rândul clienţilor. Cu toate astea, nu cred că încape îndoială, cine caută un traducător care să-i rezolve problemele în loc să-i creeze şi mai multe e dispus să plătească un profesionist care ştie ce face şi care produce constant rezultate la un nivel adecvat, indiferent dacă este supraaglomerat, dacă i-a explodat laptopul sau i-a murit pisica. Este diferenţa dintre amatorism şi profesionism.
[Editat la 2013-05-14 16:22 GMT] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
S_G_C
Romania
Local time: 11:25
English to Romanian
| Cateva puncte | May 14, 2013 |
Bernd, parca a scris altcineva a doua parte a mesajului, mi-a fost greu sa o citesc. Si cu greseli.
Scăparea de aceste preţuri de mizerie, de la bază, este replierea spre branşe/ segmente ale pieţii unde prin definiţie se plătesc preţuri decente/ onorabile”- adică preţuri de ... abs. univ. Plătind- ca trad.- preţul cerut de piaţă: calif. noi, supl./ masterat/ etc., pt. a putea pătrunde... See more Bernd, parca a scris altcineva a doua parte a mesajului, mi-a fost greu sa o citesc. Si cu greseli.
Scăparea de aceste preţuri de mizerie, de la bază, este replierea spre branşe/ segmente ale pieţii unde prin definiţie se plătesc preţuri decente/ onorabile”- adică preţuri de ... abs. univ. Plătind- ca trad.- preţul cerut de piaţă: calif. noi, supl./ masterat/ etc., pt. a putea pătrunde în această piaţă.
Uite ca eu nu am reusit sa identific acele segmente. Agentiile de traduceri din Romania acopera, mai nou, cam toate domeniile. Mai exact, cer traducatori pentru cam toate domeniile. Dupa cum cer si:
- autorizatie de traducator de la MJ, ocazional, certificat de la MCC
- sa fii PFA (cel mai des) si sa ai stampila
- sa poti elibera chitanta si factura
Indiferent de domeniul din/in care vei ajunge sa traduci.
Dupa cum exista agentii din strainatate care nu inteleg cum poti fi specializat in doua (sau mai multe) domenii - respectiv cum poti oferi aceeasi calitate in directii diferite.
Referitor la legalizare, te contrazic. In momentul de fata, legalizarea primului exemplar a unui act costa 40 de lei. Poate ca traducerea unui certificat de nastere pe perechea ta de limbi sa coste 40 de lei, in niciun caz pentru perechile mele de limbi, ca n-ar mai gasi nimeni nici umbra de client. Legalizarea urmatoarelor exemplare din acelasi act costa 10 lei.
Deci clientul nu are cum sa plateasca, la notar, mai putin decat pentru traducere decat in cazul actelor mari, cum ar fi vreun contract de 10-15 pagini. ▲ Collapse
| | | | Bernd Müller (X)
Germany
Local time: 10:25
German to Romanian
+ ...
| Ca de obicei, şi cum era şi normal din partea preşedintei ATR, contribuţie f. competentă- păre | May 15, 2013 |
Ca de obicei, şi cum era şi normal din partea preşedintei ATR, contribuţie f. competentă- părerea mea! Scurt, f. la subiect şi extrem de concis! Multă, multă stimă, doamnă!
ref. la:
>>>> nici nu înţeleg că trebuie să ai cât de cât habar de domeniul textului şi să cunoşti destul de temeinic terminologia actuală din domeniu pentru a înţelege textul măcar ...
Vezi şi postarea mea la firul de discuţii al, lui Bogdan Duşa din zilele acestea- ... See more Ca de obicei, şi cum era şi normal din partea preşedintei ATR, contribuţie f. competentă- părerea mea! Scurt, f. la subiect şi extrem de concis! Multă, multă stimă, doamnă!
ref. la:
>>>> nici nu înţeleg că trebuie să ai cât de cât habar de domeniul textului şi să cunoşti destul de temeinic terminologia actuală din domeniu pentru a înţelege textul măcar ...
Vezi şi postarea mea la firul de discuţii al, lui Bogdan Duşa din zilele acestea-
Caut glosare terminologice medicale si juridice
Am amintit şi eu acolo că este neapărat nevoie de crearea unei baze de cunoştinţe într-un domeniu nou, pt. a putea traduce corect- mă bucură că Cristiana specifică / precizează că asta-i necesar chiar şi numai pt. înţelegerea CORECTĂ a textului-sursă (că altfel , cum să iese trad. bună, dacă nici textul n-a fost înţeles măcar, corect??)
>>> Este probabil cea mai frecventă greşeală care se face, acceptarea tuturor proiectelor.
Ce să mai adaugi la această constatare- care ar trebui să facă parte din abecedarul cel mai primitiv al oricărui trad. şi interpret??? (deoarece, evident, la interpretariat se aplică la fel- ba, mai rău: acoklo n-ai tim,p, atunci când traduci verbal, să te mai documentezi „pe parcurs“, de faţă cu clientul!!!)
>>>O altă greşeală este acceptarea unor termene prea scurte.
Idem! Doar că ... uneori n-ai încotro, toţi mai picăm uneori în această capcană- sub presiunea unor birouri sau clienţi pt. care trad. este doar o anexă semi-inutilă, floare la ureche, care doar ... costă/ mănâncă din banii/ căştigul lor! Ciudat, dar extrem de adevărat- şi se aplică , evident, în RFG la fel ca şi în RO! Doar că în RFG poate, dat fiind că nu avem aşa mari probleme cu criza şi dumpingul, ne putem apăra/ refuza (ceva) mai uşor!
Apropos- vorbisem de preţuri/ statistica (cartea) de la BDUe, pt. 2011. Preţurile pt. DE/ RO sunt (conf. acestei statistici; totodată sunt şi cele practicate de mine, în 2013):
- la texte obişnuite, simple- deci neprofesioniste: 1,00 euro/ rând de 55 bătăi la tastatură
- pt. texte cu multă terminologie de specialitate , de orice gen- tec, jur, med, educ, adm etc.: de la 1,20 euro/ rând în sus. (eu rareori cer aici mai mult de 1,20 euro).
Legea JVEG / RFG prevede, pt. trad, pt. instanţă (iar în RFG numai acolo, deci numai prin această lege, sunt reglementate preţuri de trad. şi interpretariat; orice alte preţuri le reglementează piaţa!) , preţul minim de 1,25 euro/ rând; pt. texte mai dificile 1,85 euro/ rând (care se şi plătesc- uneori, e drept, numai după discuţii mai lungi cu funcţionarul resp. de la judecătorie/ tribunal etc., şi contestaţii , dacă iniţial nu s-au acceptat).
Pt. completitudine:
Preţul de interpretariat fixat perin JVEG este, parcă, de la 55 euro/ oră în sus; adesea se cere maI MULT
Eu pers. lucrez la :
- 50 euro/ oră, interpretariatul
- la 40/ euro/ ora pt. timpul de transport, dus/ întors, plus eventuale cheltuieli pt. mijloace de transport
- 50 euro/ ora pt pregătirea interpretariatului – PREGĂTIRE CARE ESTE STRICT OBLIGATORIE - FĂRĂ O PREGĂTIRE SERIOASĂ, DAI UNA-DOUĂ DE BUCLUC, MAI ALES DACĂ AI DE-A FACE CU PERSOANE CU ÎNALTĂ CALIFICARE, CU MINIŞTRII ETC.PP.
Cristiana nu a făcut referiri la interpretariat- dar, evident, acolo se aplică la fel, analog, toate cele enumerate de ea. Ba, chiar mult mai strict - datorită faptului că la interpretariat cel mult ai timp, în pauze- dacă traduci alternativ cu un coleg, la şedinţe lungi/ consfătuiri, CONFERINŢE etc.- să te uiţi în laptop/ sau scurt prin internet; NU ai (eventual) la dispoziţie toate cărţile etc. de acasă/ de la biroul tău, nici toate fişierele / glosarele etc., copiate din internet sau pregătite cu diverse ocazii/ la div. şedinţe de interpretariat asemănătoare/ la div. lucrări de trad. etc.
Eu personal, pt. trad. de specialitate, dacă apar liste lungi de termeni (de ex. : tabele/ liste de piese componente, piese de schimb etc.) calculez pt. fiecare termen cam la 1,00 sau chiar 1,50 euro/ termen- deci, calculez şi facturez aceste listări separat de restul textului.
La cele de mai sus se mai adaugă TVA-ul- actualmente 19% în RFG.
Ref. la birouri de trad.:
dacă colaborezi cu birouri serioase, chiar şi birourile plătesc aceste preţuri. Şi, evident, că ei iau de la client şi mai mult încă- ca să-şi asigure câştigul necesar, fără care n-ar putea supravieţui. Iar clientul serios, mare (Siemens, Bosch, fabrica Dacia din RO, BMW, Audi etc.,pp.) plăteşte- că e mai ieftin decât să recheme de ex. toate maşinile dintr-o serie, pt. că datorită greşelilor de trad. în manualele de utilizare sau de reparaţii etc. s-au defectat (toate??) cutiile de viteze, etc.!
Altceva ref. boriuri de trad.:
Cam cu 6 ani în urmă, au încercat să pătrundă birourile de trad. la BDUe, în sensul de a se crea o calitate de membru pt. birouri- nu doar pt. pers. fizică, traducătorul. După câte ştiu- nu mai sunt membru BDUe, cam de pe atunci- n-au reuşit- s-au opus trad.- pers. fizică acestei tentative care era clar că le va crea enorme dificultăţi, că tinde să le submineze interesele pt. care ei plătesc scump această organizaţie, cu o cotizaţie de membru de vreo 200 de euro/ an (probabil că acum o fi şi mai mult, deja!).
De altfel, există în RFG-şi aş crede că şi în RO, că doar rechinii (scuze- evident că NU TOŢI PROPRIETARII DE BIROURI DE TRAD. SUNT RECHINI- DOAR UNII- SAU MULŢI DINTRE EI- SAU ....) etc. se coalizează, acţionează mai uşor în haită/ stol/ ... ceva organizaţie a birourilor de trad.- uniune sau aşa ceva, în RFG. Care probabil a lansat acea tentativă de subminare, care însă n-a reuşit.
Pare-se că CHIAR ŞI preşedintele de pe atunci al BDUe i-a sprijinit (dar poate că asta-i numai impresia mea, pers.) în tentativa aceea- era dr. Daum, parcă, directorul SDI din Munchen.
Se vede deci că şi în RFG avem duşmani puternici, nu obţinem NIMICA fără luptă şi o organizaţie (sau mai multe, de fapt) care să ne reprezinte!!! Duşmanii/ grupările cu interese contrare sau în parte contrare:
1. juriştii/ notarii, cu un lobby extrem de puternic (care însă n-au direct niciun câştig de pe urmas trad., în RFG- doar. că, din banii cuprinşi în bugetele Min. Justiţiei, dacă trad. primesc mai mult, juriştilor le rămâne mai puţin, şi invers); în RO situaţia este cu totul alta, verzi postingul meu anterior
2. birourile de trad., interesate în micşorarea preţurilor pt. trad.- evident, pt. ca ei să încaseze mai mult, sau să dea rabaturi/ să facă preţuri la client încă mai mici, pt. a fi mai competitivi, deci: sunt f. interesaţi de a CREA IMPRESIA , la nivelul MASEI TRADUCĂTORILOR, CĂ IN ROMÂNIA - SAU , la fel, şi în RFG - NICI NU SE POT / ESTE IMPOSIBIL DE A OBŢINE PRETURI MAI MARI, CĂ CELE ACORDATE/ OFERITE DE EI SUNT SINGURELE POSIBILE etc. - toate minciunile unei găşti de oameni cu simţ politic/ de manipulare a maselor, dezvoltat - doar sunt ... misiţi/ vânzători/ “manageri”/ rechini/ etc.pp.
Cele de mai sus au reieşit dintr-o discuţie recentă, cu o pers. f. bine documentată la această temă.
>>>> e un pic caraghios că cei care practică tarife sub media pieţei se plâng cam des practic de propriile lor tarife.
Mă întreb- oare nu-s aceştia tocmai reprezentanţi (deghizaţi- măcar unii dintre ei) a acelor birouri de trad., care aici fac o tentativă de manipulare???
“ wannabes“- sună fain, nu ştiam că se foloseşte în RO- am mai învăţat un cuvânt deci, EN şi RO!
În încheiere, aş sfătui colegii trad. din România să se afilieze NEAPĂRAT, DACĂ DORESC A SCHIMBA CÂNDVA SITUAŢIA EXISTENTĂ ÎN MAI BINE, cât mai mulţi la ATR- că
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!
Acelaşi apel l-aş adresa şi UNTAR .../ Stefan Macovei- şi eventualelor altor factori de scindare a puterii- oricum f. reduse- a totalităţii trad. N-avem ce face, suntem relativ puţini, în orice ţară, n-avem un lobby serios- dar măcar să nu-l mai scindăm, să nu mai subminăm chiar şi ceea ce am putea avea, în condiţii optime sau chiar ideale- numai pt. nişte aspiraţii personale la putere/ notorietate/ alte aiureli (sau nu tocmai aiureli- sunt doar atât de UMANE aceste aspiraţii!)
Dacă EU aş trăi în RO, neapărat m-aş face membru ATR- dar chiar fără niciun folos, cum ar fi cazul dacă-s membru cu locaţia în RFG, încă nu m-am putut hotărâ s-o fac. Dar ce n-a fost încă, poate va mai veni, cine ştie???
O propunere la adresa ta, Cristiana:
Poate ar fi util să se posteze aceste postinguri şi la Yahoo- TineriTraducatori- poate, poate mai învaţă, mai înţeleg şi unii colegi de acolo care-s motivele eşecului lor/ lipsei de comenzi/ preţurilor mici etc., şi pe de altă parte, c are-s căile de a scăpa ce acestea. Că doar- chiar dacă o lumânare aprinsă la capul mortului hju-l deşteaptă- nu-s nicidecum cu toţii needucabili/ neinstruibili/ complet lipsiţi de posibilitatea/ capacitatea de a mai învăţa ceva; trebuie însă pic, pic, pic, cu multe picături de apă să scobeşti piatra (o zicătoare germană).
Vorbă multă, sărăcia omului.
dar fără vorbe/ explicaţii poate unele fenomene, tendinţe, situaţii- inclusiv din alte ţări, şi care ar fi utile pt. a întrevedea posibilităţi, pericole, capcane posibile şi în propria ţară- - nu ajung săü fie înţelese. La fel cum, poate, baza unei organizaţii de trad., sau profesionistă de orice fel/ “couleur” - nu înţelege de câte detalii trebuie să se ocupe conducerea ei, câte intervenţii face pt. a încerca măcar să intervină în interesul- aici, al trad.- şi de câte consultaţii cu ujurişti/ avocaţi este nevoie, cu siguranţă, pt. aceasta- că doar niciun preşedinte de asoc. de trad. nu-i avocat, nu cunoaşte toate tertipurile avocăţeşti utile/ necesare, toate paragrafele/ articolele de lege, HG- uri etc.!
Bernd Müller (ing. diplomat), manager de calitate DQQ/ EOQ,
Traducător autorizat pentru limba română, cu jurământul depus la autorităţile judiciare ale Landului Bavaria, din 1999,
Pt. domeniile: documente (traduceri legalizate), drept , calculatoare, tehnică.
Limbile: germană/ română/ engleză.
80805 München, Fröttmaninger Str. 20 B
Germania
Tel.: 089/ 310 6043
Mobil: 0179/ 201 0043
E-Mail: [email protected]
[Editat la 2013-05-16 04:19 GMT] ▲ Collapse
| | | | Bernd Müller (X)
Germany
Local time: 10:25
German to Romanian
+ ...
| Superflue??; Birourile nu-s singurii care-ţi pot da comenzi; ACHIZIŢIE PROPRIE!!!!!!! | May 15, 2013 |
[quote]Serenity wrote:
Bernd, engleza si franceza sunt deja... superflue. E suprasaturata piata.
Ei, desigur că ş în RFG e situaţia asemănătoare. dacă iau în mână lista MJ al Bavariei, sau lista BDUe, pt. EN apar zeci de pag., pt. RO doar 1-2-3.
La FR nu-i chiar aşöa - e mult mai puţin cerută în RFG- şi pe plan mondial- decât EN.
dar preţurile sunt la fel de mari ca la DE/RO- în mare, măcar. O să mă uit mai exact, când sunt iar acasă- dar parcă nu reţin să fi fost deosebiri de preţ. cât de cât esenţiale, faţă de cele pt. DE/ RO.
Preţuri mult mai mari se obţin pt. limbile dificile şi rare- japoneză, chineză, dar cu siguranţă şi multe altele.
Serenity wrote:
Cred ca traducatorii vechi, cu experienta, cei care inca lucreaza cu tarife mari (adica primesc cat cer), au o imagine oarecum incorecta asupra situatiei. Tot aud chestia cu "pret mic = calitate slaba", "pretul mic reflecta valoarea traducatorului". Nu e intotdeauna asa. Exista si clienti care efectiv nu au de unde scoate bani peste un anumit prag, care nu e ridicat. Poate traducatorii cu experienta nici nu si-ar deschide calculatorul pentru suma respectiva. Insa, daca si-l deschid, inseamna ca isi vor baga picioarele in calitate?
Ei, clientul trebuie să bage mâna-n buzunar- adânc- şi când merge la medic, la avocat! De ce să fim noi chiar AŞA DE TÂMPIŢI SĂ LUCRĂM POE DEGEABA?????
F. rar mi se întâmplă şi mie să văd că un client într-adevăr n-are de unde plăti- atunci îi fac trad. la juma' de preţ, uneori- f. rar- am lucrat şi pe degeaba- dacă omu-i la mare ananghie, în mod evident şi /relativ) vizibil.
Dar nu numai pt. că afirmă asta, sau la ţigani!
Calitatea îşi are preţul eu. Dacă clientul vrea o trad. cam perfectă, adică un Mercedes/ Merţan, OK, îl primeşte- pe bani de merţan. Dacă vrea un Sandero- să meargă la cei care trad. ieftin!
Specializări:
Desigur, poţi să ai mai mult de 1 specializare. la fel e şi în RFG- ai 2-3 domenii. Dar NICIODATĂ mai multe. NICIODATĂ listele întregi cum se găsesc în profilele trad. din RO.
Birourile de trad.:
dar cine a spus că aceste birouri trebuiesc apelate?? DE CE NU ÎÂI CAUŢI/ VĂ CĂUTAŢI CLIENŢII DIRECT- mă refer mai ales la firmele mari, la care se ştie că au permanent neviie de traduceri- cerle care importă, care fabrică în străinătate şi în RO, etc.- dacă te ocupi serios de ACHIZIŢIE, cu timpul scapi COMPLET de biorouri, de tutela lor. Iar timpul prost plătit de ele, îl gfoloseşti deocamdată pt. diversificarea achiziţiei- dar , cu timpul,îţi cva rămâne şi timp liber- sau mult mai mulţi bani!
Toate în ideea că ai ce oferi- calitate, etc., în câteva domenii.
Cu clienţii mici, particulari, la voi e mai greu- aceştia vor mai ales preţuri f. mici, de regulă. Iar după aceea pică-n bot, când plătesc încă odată trad. în străinătate, etc.
În mod normal doar orice trad. poate lucra m,ai ieftin decât birourile- deoarece el NU ARE CHELTUIELILE DE PERSONALUL DE MISIŢI, ÎN PLUS FAŢĂ DE CHELTUIELILE SALE! Dar- va trebui , la început, să se zbată, să mai ungă/ dea şpargă aici şi acolo ca să i se dea lui comenzile, etc. Czu timpul însă se găsesc soluţii!
| | | | Bernd Müller (X)
Germany
Local time: 10:25
German to Romanian
+ ...
| Completări- ref. dicţ vs. glosare; apostile RO, etc. | May 15, 2013 |
Serenity wrote:
Bernd, parca a scris altcineva a doua parte a mesajului, mi-a fost greu sa o citesc. Si cu greseli.
SORRY- POATE CĂ NU AM MAI AVUT CHEF SĂ TREC PRIN CORECTOR- sau am fost grăbit, cum sunt şi acuma. DAR PARE-SE CĂ A FOST , TOTUŢŞI, INTELIGIBIL??
Încă ceva, aici:
Există f. multă clientelă internaţională. Nu numai UE- despre care se spune că nu plăteşte de loc bine (nici asta nu cred că-i adevărat; mai ales, deoarece calitatea tuturor trad. la care m-am uitat era n'bună sxau chiar f. bună- iar eu f. des, uneori chiar zilnic, consult Eur-Lex, dat. lipsurilor grave din dicţionare.
ref. dicţionare şi firul meu de discuţii "Dicţionare ..."
Vă că-s f. mulţi cititori, dar NIMENI NU POSTEAZĂ- AFARĂ DE MINE.
Poate că nu mă luaţi în serios, că-i strict necesar să ai CELE MAI BUNE DICŢ- POSIBILE, PT. A PUTEA LIVRA CALITATE- dar dacă nu mă consideraţi completamente tâmpit, şi dacă ţineţi cont că eu am trăit jumătate din viaţă (33 de ani) în RO şi ceallaltă jumătate în RFG, ar trebui să vă daţi seama că nu vin anual în RO degeaba- de peste 10 ani-şi cutreier librăriile. Că-mi mai place RO, e adevărat. Dar chiar aşa de prost nu sunt să-mi cheltuiesc banii ciomplet degeaba- chair dacă-mi plac mult cărţile şi am o blibliotercă imensă deja, de cărţi de spec. şi dicţ.
Nu uitaţi:
eu sunt bilingv, sas din naştere, iar româna am învăţat-o cam pe la 7-8 ani şi am trăit după aceea cam 25 de ani f. mult, ultimii 15 ani aproape exclusiv cu ea, în România. Şi, TOTUŞI AM NEVOIE DE DICŢ.- NU NUMAI CA SĂ MĂ JOC DE-A TRADUCĂTOARELEA!
Numai cu glosare nu poţi trad.corect! decât, eventual, dacă găseşti destule situri bilingve în internet ca să verifici. dar nu ştiu dacă există chiar atât de multe, pt. tehnică (pe care n-o mai traduc, nici chiar electrponică, specialitatea mea, de 5-7 ani), med., etc.
Mă rog, cine vrea să audă, aUDE; CINE VREA SĂ ÎNVEŢE, ÎNVAŢŢĂ. IAR PSTRUŢUL BAGĂ CAPU-N NISIP!
Referitor la legalizare, te contrazic. In momentul de fata, legalizarea primului exemplar a unui act costa 40 de lei. Poate ca traducerea unui certificat de nastere pe perechea ta de limbi sa coste 40 de lei, in niciun caz pentru perechile mele de limbi, ca n-ar mai gasi nimeni nici umbra de client. Legalizarea urmatoarelor exemplare din acelasi act costa 10 lei.
Deci clientul nu are cum sa plateasca, la notar, mai putin decat pentru traducere decat in cazul actelor mari, cum ar fi vreun contract de 10-15 pagini.
ref. legalizare- poate s-a strecurat o greşeală, la mine. Oricum, nu-s la curent cu toate detaliile din RO- nu trăiesc acolo, de 33 de ani, aproape 34!
sORRY, N-AM TIMP DE CORECTARE, TREBUIE SĂ PLEC. DAR SPER CĂ E, TOTUŞI, INTELIGIBIL CEEA CE AM SCRIS!
Ref. achizitie- completare:
Cautaţi să achiziţionaţi şi pe plan internaţional- de aceea aveţi internet!?!? Nu numai pt. forumuri, glosare, facebook, twitter şi gacicăreală!
Plus- ca info.:
eu primesc in fiecare an cateva propuneri de colaborare, la trad. DE/RO, din ... India!
2. Ref. trad. EN/ DE, în RFG:
Sunt. f. multi trad. Deci concurenta mare. dar- traiesc cu totii.
Iar cei care vad ca-i prea greu, si au si alte posib., probabil ca se repliaza:
- la alta limba
- la alte spec.
etc.!
[Editat la 2013-05-15 06:58 GMT]
| | |
|
|
|
| Post removed: This post was hidden by a moderator or staff member because it was not in line with site rule | S_G_C
Romania
Local time: 11:25
English to Romanian
Bernd, eu fac diferenta intre agentii de traduceri si birouri de traduceri. Nu lucrez cu birouri de traduceri.
Pentru mine, birourile de traduceri sunt cele care angajeaza si/sau cauta traducatori care sa se prezinte, fizic, la sediul lor, sa ridice de acolo traducerile si sa le predea tot acolo. Si/sau sa lase acolo incheieri in alb.
Agentiile de traduceri sunt cele care lucreaza on-line si nu necesita prezenta t... See more Bernd, eu fac diferenta intre agentii de traduceri si birouri de traduceri. Nu lucrez cu birouri de traduceri.
Pentru mine, birourile de traduceri sunt cele care angajeaza si/sau cauta traducatori care sa se prezinte, fizic, la sediul lor, sa ridice de acolo traducerile si sa le predea tot acolo. Si/sau sa lase acolo incheieri in alb.
Agentiile de traduceri sunt cele care lucreaza on-line si nu necesita prezenta ta fizica la vreun sediu.
Am un inventar al clientilor straini pe care i-am contactat. Facebook? Twitter? Gagicareala? Am trecut demult de 12-20 de ani.
De asemenea, am dictionare pe hartie si o lista mare de dictionare online. Am si dictionare instalate pe laptop. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 11:25
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| You can't free a fish from water | May 16, 2013 |
În plus, "apa" este foarte toxică în acest moment. Cam asta este problema. Trebuie lucrat aşadar cu prioritate la detoxifierea apei şi apoi peştişorii se vor dezvolta altfel, dacă sunt din soiul cu potenţial de dezvoltare.
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 11:25
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
Bernd Müller wrote:
De altfel, există în RFG-şi aş crede că şi în RO, că doar rechinii (scuze- evident că NU TOŢI PROPRIETARII DE BIROURI DE TRAD. SUNT RECHINI- DOAR UNII- SAU MULŢI DINTRE EI- SAU ....) etc. se coalizează, acţionează mai uşor în haită/ stol/ ... ceva organizaţie a birourilor de trad.- uniune sau aşa ceva, în RFG. Care probabil a lansat acea tentativă de subminare, care însă n-a reuşit.
Pare-se că CHIAR ŞI preşedintele de pe atunci al BDUe i-a sprijinit (dar poate că asta-i numai impresia mea, pers.) în tentativa aceea- era dr. Daum, parcă, directorul SDI din Munchen.
Pe Daum nu l-am prins, din câte cred înaintea lui Johann Armkreutz a fost o doamnă (e posibil să mă înşel). Pe Johann Armkreutz, care au fost preşedinte vreo 8 ani, l-am întâlnit de multe ori şi am discutat cu el personal unele aspecte. Trebuie spus că avea/are o agenţie de traduceri şi cam se ştia cât plăteşte traducătorii (nu foarte bine). O alegere nefericită din acest punct de vedere, dar un domn (mult prea) în vârstă, respectabil, conciliant, bun diplomat, o schimbare pozitivă din acest punct de vedere faţă de predecesorii lui. Actualul preşedinte, André Lindemann, este un bărbat mai tânăr şi mai în putere. A participat la seminarul ATR din 2011, de la Bucureşti, când a fost şi Adunarea Generală a FIT Europe, ambele organizate de ATR. Era ales de curând şi era mult mai vesel decât l-am văzut la Conferinţa BDU de anul trecut, această funcţie te erodează fizic şi psihic, trebuie să fii o stâncă pentru a rezista à la longue.
2. birourile de trad., interesate în micşorarea preţurilor pt. trad.- evident, pt. ca ei să încaseze mai mult, sau să dea rabaturi/ să facă preţuri la client încă mai mici, pt. a fi mai competitivi, deci: sunt f. interesaţi de a CREA IMPRESIA , la nivelul MASEI TRADUCĂTORILOR, CĂ IN ROMÂNIA - SAU , la fel, şi în RFG - NICI NU SE POT / ESTE IMPOSIBIL DE A OBŢINE PRETURI MAI MARI, CĂ CELE ACORDATE/ OFERITE DE EI SUNT SINGURELE POSIBILE etc. - toate minciunile unei găşti de oameni cu simţ politic/ de manipulare a maselor, dezvoltat - doar sunt ... misiţi/ vânzători/ “manageri”/ rechini/ etc.pp.
Foarte bine punctat. Am citit recent un interesant studiu publicat de un professor de la o universitate americană legat de mecanismul psihologic care acţionează la nivel subconştient în astfel de cazuri. Studiul încerca să răspundă la o întrebare destul de banală: cum anume se naşte etalonul de preţ pe care suntem dispuşi să-l plătim când cumpărăm ceva, orice, disponibil în mai multe locuri la preţuri diferite. Subiecţii au fost rugaţi să-şi consulte CNP-ul şi să noteze pe o hârtie ultimele două cifre din propriul CNP. Apoi li s-a cerut să pună deoparte hârtia. După aceea, li s-au prezentat diferite produse la care au fost rugaţi să liciteze. S-a constatat că cei care aveau cifră mai mare la CNP au fost dispuşi să plătească mai mult, iar cei care aveau cifră mai mică la CNP au licitat sume mai mici. Este un mecanism simplu şi subconştient, care funcţionează şi poate fi folosit pentru a stabili un etalon, o "ancoră". De aceea vedem tot felul de anunţuri pentru proiecte "potenţiale" (inexistente) la preţuri execrabile - acestea sunt seminţe care prind rădăcini în subconştientul actorilor de pe piaţă şi creează în timp "ancore", etaloane. Răspunsul nostru în acest caz poate lua două forme, contrăm cu o ancoră proprie (dacă clientul spune că alţii acceptă preţuri mai mici, putem răspunde că alţi clienţi sunt dispuşi să plătească preţuri de 2-3 ori mai mari, mutând astfel ancora) sau putem să ne diferenţiem oferta, creând un serviciu unic, astfel încât să nu poată fi comparat cu un alt serviciu pentru care se încearcă crearea unei ancore defavorabile pe piaţă.
Sper că nu am dat dureri de cap nimănui. E nevoie de mai multă atenţie la aceste aspecte şi de mai puţină naivitate. Business is business is business.
Spor în toate.
[Editat la 2013-05-16 12:39 GMT]
| | |
|
|
|
Bernd Müller (X)
Germany
Local time: 10:25
German to Romanian
+ ...
| Ref. conflictele de interese în funcţii înalte- publice; 2. învăţământ continuu | May 16, 2013 |
1. Pe undeva mă miră că l-au ales preşedinte pe Amkreutz, acum, când aud aceste lucruri. Deoarece era un caz clar de conflictele de interese .
Un exemplu de asemenea conflictele de interese - şi ce dezavantaje a produs în domeniul telecomunicaţiilor, în RFG:
Prin anii '80, la început- sub cancelarul Kohl- a fost ridicat / instaurat ministru dl- Schwarz- Schilling, CDU. El era proprietar al unei fabrici de cabluri de cupru. De aceea, a trebuit să treacă fabri... See more 1. Pe undeva mă miră că l-au ales preşedinte pe Amkreutz, acum, când aud aceste lucruri. Deoarece era un caz clar de conflictele de interese .
Un exemplu de asemenea conflictele de interese - şi ce dezavantaje a produs în domeniul telecomunicaţiilor, în RFG:
Prin anii '80, la început- sub cancelarul Kohl- a fost ridicat / instaurat ministru dl- Schwarz- Schilling, CDU. El era proprietar al unei fabrici de cabluri de cupru. De aceea, a trebuit să treacă fabrica pe numele altor membrii AI FAMILIEI sale- ceea ce a şi făcut.
Iar după aceea, a luat diverse hotărâri în direcţia că RFG n-a introdus, pe perioada aceea, cablurile cu fibră de sticlă- la care firma Philips/ Tekade la care lucra avea deja tehnologia destul de avansată , studii efectuate- prin proiectele BIGFON încă dinainte de 1980- etc.- ci a rămas la cabluri cu fire de cupru, încă vre-un deceniu- rămânând astfel în urmă faţă de tehnologia de vârf, de pe glob.
De-abia după ce Schwarz- Schilling n-a mai fost ministru, s-a trecut la comunicaţii pe fibre de sticlă, în telefonie/ telecom, în RFG.
2. 2. învăţământ continuu
Este caracteristica timpului nostru:
Nu ajunge să fi terminat o facultate/ dat un examen (sau o serie de examene, într-un an, de exemplu) pt. a fi la curent cu actualităţile în branşa ta, pt. 10 sau chiar câţiva zeci de ani- cât durează viaţa activă, până la pensie.
Nici în doemniul trad. nu se mai opreşte timpul: toate noutăţile tec., med etc. se reflectă prin termeni noi, accepţiuni schiombate, etc.pp., împrumuturi din alte limbi, etc.
Deci, n-ai încotro, ca intelectual:
Tot la 1-2- câţiva ani va trebui să mai mergi la ceva cursuri sau seminarii- la ATR etc., , la univ.- secţia traductologie, la ambasada ţării respective – D (incl. Goetheinstitut), GB, F, USA etc.- dacă ele organizează cursuri de limbi aplicate (şi de obicei o fac), ideal ar fi să mai faci şi ceva ani în străinătate - în ţara limbii pe care ţi-ai ales-o/ o traduci,
Niciun intelectual cât de cât ambiţios nu scapă de această necesitate de ridicare continuă a calif., în ziua de azi- niciun ing., dr., etc.! Numai dacă a ajuns într-o poziţie înaltă, de conducere. Dar dacă-l pui jos, iar e ..., cred că ştiţi bancul- nu va mai face faţă!
Altfel nu eşti la curent, rămâi în urmă- şi, evident, nici banii/ preţurile dorite nu-i / le mai obţii aşa dfe uşor/ de sigur!
La fel ca dicţ. tipărite- care, în RO, nici pe departe nu-s la curent cu ultima terminologie din domeniile tec, inf, int, med, etc.- şi cu atât mai puţin vor fi feste 5 ani, de exemplu- adică, vor fi rămase încă mai mult în urmă, decât sunt astăzi.
Iar, ţinând cont că se importă de regulă echipamentem, maşini, instalaţii, svcule şi tehnologie de ultima (sau poenultima) oră, evident nu poţi face faţă, la calitatea cerugtă, decţt dacă te ţii la curent.
Desigur, la fel şi în domeniul CAT- tools, a utilizării calculatoarelor actuale în general, învăţarea unor programe noi care apar pe parcurs, platforme noi de lucru- cine poate şti, ce mai aduce viitorul - etc.
[Editat la 2013-05-16 16:00 GMT] ▲ Collapse
| | | | Bernd Müller (X)
Germany
Local time: 10:25
German to Romanian
+ ...
| Ei, de! Doar că- în apele tulburi se prind peştii cei mai mari (vorbă germană) | May 17, 2013 |
Cristiana Coblis wrote:
În plus, "apa" este foarte toxică în acest moment. Cam asta este problema. Trebuie lucrat aşadar cu prioritate la detoxifierea apei şi apoi peştişorii se vor dezvolta altfel, dacă sunt din soiul cu potenţial de dezvoltare.
Ei, de! Doar că- în apele tulburi se prind peştii cei mai mari (vorbă germană) ... doar că, pt. asta trebuie să fi rechin/ coalizat într-o reţea mafiotă, a la STASI din fostul RDG, etc. ...
Într-adevăr, vor mai trebui mulţii ani de epurare până ce va fi posibil ca toţi trad. rămaşi (deci, majoritatea cu studii univ. sau postliceale, de traductologie, probabil- plus doar o mână dintre cei fără asemenea studii) vor putea duce o viaţă decentă.
Dar, dacă ai undiţă luuuuungă, poţi pescui şi în ape f. îndepărtate- peste mări şi ţări ... (undiţa fiind internetul- în cazul acesta, şi folositoare chiar şi pt. peştişorii de pradă mai micuţi, fără reţele de intrajutorare tip "Seilschaften"- în DE- doar cu ceva mai mult curaj şi hotărârea şi perseverenţă de a-şi spori impactul pe piaţă, de a căuta şi găsi căile cele mai adecvate şi optime persoanei în cauză- că ele doar diferă, de la caz la caz- după persoană, locaţie, specializare, pereche de limbi, etc.! – sau, de a SE ADAPTA ACESTEI PIEŢI – ACTUALE ŞI VIITOARE- dar cu acelaşi scop: de a REUŞI!!!!!.
Dar, numai cu mâinile-n poală şi aşteptând să vină zburând, ca în “Schlaraffenland” (iar DE- hai să-i zicem, tradus, un fel de paradis, ţară minune, pt. copii/ minţi naive, încrezătoare, credincioase .... în minuni, etc.; în FR: "pays de cocagne", în EN: land of milk and honey / land of plenty / Cockaigne also: Cockayne [myth.]) ... puii fripţi de la sine, mă rog – de data asta, aşteptarea va fi taaaare luuuuuuuuuuuungă!
(Sper că metaforele sunt destul de clare, se înţeleg de la sine?!?!?
[Editat la 2013-05-18 02:58 GMT]
| | | |
Bernd Müller wrote:
De-abia atunci când reuşesc să se impună trad.- prin organizaţiile lor, ATR mai ales, dar şi celelalte- Uniunea ... şi cum se mai numesc, împotriva intereselor juriştilor (aici, concret: notarilor) şi să separe trad. complet de acele absurde “legalizări” fără nicio utilitate pt. client din partea acestora, se va putea ajunge la reabilitarea situaţiei.
În momentul de faţă, notarii câştigă bani extrem de mulţi, (aproape complet) fără muncă, de pe urma masei de trad. Fără a conta, dacă traducerea e bună sau nu - EI, NOTARII, TOTDEAUNA CÂŞTIGĂ- iar ţinând cont că sunt zeci de mii de trad. în RO, sumele se adună, chiar dacă pt. fiecare legalizare în parte clientul plăteşte puţin., uneori ... mai puţin chiar decât pt. traducere.
Deci o situaţie grea pt. ATR etc. (sperând că Uniunea ... a lui Ştefan Macoveui apără interesele trad. şi nu, pe ascuns, cele ale notarilor!, ŞI LA FEL ŞI EVENTUALE ALTE ORG. ALE TRAD., PE CARE NU LE ŞTIU ÎNCĂ) . Că doar e ştiut de la vechii, antici latini/ romani: dacă vrei să slăbeşti adversarul, atunci
... Divide et impera! ...
În încheiere, aş sfătui colegii trad. din România să se afilieze NEAPĂRAT, DACĂ DORESC A SCHIMBA CÂNDVA SITUAŢIA EXISTENTĂ ÎN MAI BINE, cât mai mulţi la ATR- că
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!
Acelaşi apel l-aş adresa şi UNTAR .../ Stefan Macovei- şi eventualelor altor factori de scindare a puterii- oricum f. reduse- a totalităţii trad. N-avem ce face, suntem relativ puţini, în orice ţară, n-avem un lobby serios- dar măcar să nu-l mai scindăm, să nu mai subminăm chiar şi ceea ce am putea avea, în condiţii optime sau chiar ideale- numai pt. nişte aspiraţii personale la putere/ notorietate/ alte aiureli (sau nu tocmai aiureli- sunt doar atât de UMANE aceste aspiraţii!)
Mult stimate coleg Müller,
Ne bucurăm pentru interesul pe care îl manifestaţi pentru situaţia traducătorilor din România şi a preţurilor la traduceri practicate la noi.
Deoarece menţionaţi aici deja în 2 mesaje de pe acest fir de discuţii Uniunea Naţională a Traducătorilor Autorizaţi din România (U.N.T.A.R.) şi faceţi nişte afirmaţii vădit eronate despre organizaţia noastră, mă văd dator să dau aici câteva lămuriri legate de organizaţia noastră şi despre poziţia acesteia referitor la interesele profesiei de traducător autorizat, despre statutul profesiei de traducător autorizat în România şi mai ales despre obiectul acestui fir: preţurile traducerilor de înscrisuri în România.
I. U.N.T.A.R. nu este (doar) a lui Ştefan Macovei, ci este a tuturor membrilor ei; de fapt este o organizaţie de oameni ai muncii care apără şi promovează interesele profesionale ale traducătorilor autorizaţi de Ministerul Justiţiei din România; iar funcţia de preşedinte este ocupată în prezent de doamna Mirabela Turnea.
II. U.N.T.A.R. nu este un "factor de scindare a puterii" traducătorilor aşa cum în mod vădit eronat o percepeţi, ci dimpotrivă, se doreşte a fi un factor de coagulare a traducătorilor autorizaţi de Ministerul Justiţiei din România.
III. U.N.T.A.R. nu urmăreşte "să slăbească adversarul" aşa cum afirmaţi, adică ATR, deoarece U.N.T.A.R. nu vede în ATR un adversar; U.N.T.A.R. nu are absolut nimic nici împotriva ATR, nici împotriva conducerii acesteia şi nici împotriva oricăror alte organizaţii de traducători, dacă or mai fi. U.N.T.A.R. nu s-a înfiinţat ca să "scindeze" sau să "submineze" ATR, nu s-a înfiinţat nici "numai pt. nişte aspiraţii personale la putere/ notorietate/ alte aiureli" - cum din nou în mod eronat afirmaţi - şi nici nu acţionează după principiul "divide et impera". U.N.T.A.R. s-a înfiinţat absolut independent de ATR şi de existenţa acesteia, de asemenea independent de existenţa oricăror alte organizaţii de traducători; adică U.N.T.A.R. s-ar fi înfiinţat oricum, şi dacă nu era ATR sau alte organizaţii.
IV. Motivul real al înfiinţări şi existenţei U.N.T.A.R. a fost şi este strict şi exclusiv necesitatea existenţei unei organizaţii care să fie numai a traducătorilor autorizaţi de Ministerul Justiţiei din România, deoarece aceştia au un statut diferit de cel al altor tipuri de traducători şi deci au implicit interese şi nevoi speciale, iar scopul principal al unei organizaţii numai a traducătorilor autorizaţi este de a fi o interfaţă de comunicare şi de colaborare atât cu statul, adică Ministerul Justiţiei, cât şi cu organizaţiile profesiilor juridice cu care lucrăm zi de zi, mai ales cu UNNPR, dar şi cu UNEJ, UNBR etc. şi cu care restul traducătorilor evident că nu au nicio treabă.
V. Având în vedere scopul pentru care a fost creată, U.N.T.A.R. nici nu primeşte membri decât din rândul traducătorilor autorizaţi de Ministerul Justiţiei din România, care constituie doar o parte dintre traducătorii de la noi. Asta nu înseamnă că discriminăm restul traducătorilor şi tocmai de asta nici ei nu ar trebui să se simtă discriminaţi. Şi în alte profesii există organizaţii speciale care primesc numai anumite categorii de membri; de ex. Asociaţia Profesorilor de Limbă Germană din România primeşte membri numai profesori de germană, nu şi profesori de franceză sau de matematică sau de biologie. Sau Societatea Română de Cardiologie, care primeşte numai medici cardiologi, nu şi alte categorii de medici, de ex. ortopezi, oftalmologi etc. Deci U.N.T.A.R. nu urmăreşte să lucreze decât pentru un anumit segment din rândul traducătorilor, respectiv traducătorii autorizaţi de Ministerul Justiţiei din România. Restul traducătorilor sunt liberi să se asocieze şi să se înscrie în ATR sau în orice organizaţii doresc. De altfel şi membrii şi simpatizanţii noştri au această libertate: UNTAR nu le interzice să facă parte şi din alte organizaţii de traducători sau din organizaţii ale altor profesii, dacă au şi altă profesie în afară de cea de traducător autorizat. Deci clar nu ne interesează să luăm din membrii nici ai ATR, nici ai altei organizaţii şi să-i aducem exclusiv la noi. Cine vine la noi, vine de bună voie, dar noi nu-l primim decât dacă are autorizaţie de la Ministerul Justiţiei din România. Iar dacă mâine sau într-o bună zi s-ar înfiinţa, să zicem, o organizaţie a traducătorilor care subtitrează filme, noi, care nu efectuăm asemenea subtitrări, nici nu ne-am supăra dacă acea organizaţie nu ne-ar primi în ea şi nici nu am avea împotrivă ca acei membri U.N.TA.R. care fac şi subtitrări de filme - dacă or fi vreodată; actualmente nu ştiu să avem aşa ceva - să facă parte dintr-o asemenea organizaţie şi să fie în acelaşi timp şi membrii noştri.
VI. În ce priveşte statutul profesiei noastre, traducătorii autorizaţi de Ministerul Justiţiei din România au această calitate strict şi exclusiv prin raportare la entităţile pentru care au dreptul şi în acelaşi timp obligaţia să presteze în baza autorizaţiei lor, în conformitate cu art. 1 din Legea nr. 178/1997: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti.
Prin urmare, spre deosebire de alţi traducători care lucrează cu clienţi persoane fizice şi juridice de drept privat, iată că, în conformitate cu legea, traducătorii autorizaţi sunt acei traducători folosiţi de instituţii ale statului din sistemul juridic naţional, de entităţi cu autoritate dată de stat (BNPuri, BEJuri), deci de profesii juridice.
Tocmai de aceea, noi nu urmărim să ne impunem "împotriva intereselor juriştilor" cum spuneţi dumneavoastră aici, deoarece, spre deosebire de alţi traducători, noi, traducătorii autorizaţi, nu ne alegem noi clienţii, ci ei ne aleg pe noi. Ei, adică de fapt ele, entităţile acestea ale statului şi profesiile juridice, sunt cele care ne dau să mâncăm o pâine, iar noi avem, conform legii, nu doar dreptul, ci mai ales obligaţia să lucrăm cu şi pentru ele ori de câte ori ne solicită prestaţiile şi să le servim cât mai bine şi cu maximă promptitudine, fiindcă altfel, autorizarea ca traducător şi interpret conform Legii nr. 178/1997 încetează conform art. 6 lit. d şi e din lege, respectiv pentru incapacitate profesională, sesizată în scris de beneficiar, precum şi pentru două refuzuri nejustificate, în termen de un an, de a presta serviciile solicitate.
VII. Referitor la preţurile pentru traduceri, spre deosebire de ceilalţi traducători, traducătorii autorizaţi nu lucrează la preţuri negociabile, ci la preţuri stabilite de stat şi indexate anual în funcţie de indicele ratei inflaţiei, prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului finanţelor publice, conform art. 7 fin Legea nr. 178/1997 cu modificările şi completările ulterioare, la care se adaugă taxele de urgenţă, de weekend şi de noapte conform aceluiaşi articol de lege, precum şi eventuale cheltuieli de deplasare, cazare, masă etc. în cazul deplasării în alte localităţi, cheltuieli care de asemenea sunt prevăzute de lege.
VIII. Având în vedere cele de mai sus, cred că se pune întrebarea: de unde şi de ce apar probleme legate de preţuri la traducerile efectuate de traducătorii autorizaţi, respectiv la traducerile de înscrisuri? Că doar legea e clară şi preţurile sunt fixe pe pagină, respectiv 33,56 ron/ pagina în regim normal şi 50,34 ron/ pagina în regim de urgenţă, ba încă există şi un standard fix de pagină la care suntem plătiţi, respectiv format A4 cu Arial de 12 la 1 rând şi margini de 2,5 cm peste tot, conform actualului OMJ/ OMF 772/C/414/2009
Şi aici sunt necesare lămuriri: la traducerile pentru entităţile statului şi pentru cele cu autoritate dată de stat şi pentru profesiile juridice nu avem probleme: se aplică într-adevăr tarifele de mai sus stabilite de stat prin OMJ/OMF. Probleme există numai şi numai la traducerile ai căror beneficiari finali sunt clienţi persoane fizice şi juridice de drept privat. De ce există probleme, dumping etc.? Datorită încălcării legislaţiei în vigoare. Adică datorită ingerinţei abuzive şi legale ale unor entităţi neautorizate, respectiv ale autointitulatelor "birouri de traduceri autorizate", care, încălcând legislaţia în vigoare, îşi extind în mod abuziv obiectul de activitate şi asupra traducerilor de înscrisuri şi utilizează în acest sens la fel de abuziv şi de ilegal traducători autorizaţi şi sunt un focar de practici profesionale incorecte, dintre care cea mai gravă este lucrul cu încheieri în alb.
Aici ar fi de spus următoarele:
1. "Birourile de traduceri autorizate" sunt de fapt neautorizate, deoarece nu au autorizaţie de la Ministerul Justiţiei, asta fiindcă Ministerul Justiţiei autorizează ca traducători numai persoane fizice, nu şi persoane juridice, respectiv societăţi comerciale, conform art. 3 din Legea nr. 178/1997.
2. "Birourile de traduceri autorizate" folosesc ilegal traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei, deoarece nu se află în enumerarea entităţilor care au dreptul să ne folosească în conformitate cu art. 1 din Legea nr. 178/1997 şi cu însuşi titlul legii şi nu apar menţionate nici în cuprinsul autorizaţiilor noastre.
3. "Birourile de traduceri autorizate" îşi extind obiectul legal de activitate în mod ilegal şi asupra traducerilor de înscrisuri, efectuând fără drept o activitate care se află prin lege în competenţa unei profesii reglementate, respectiv în competenţa notarilor publici.
După cum se ştie, situaţia actuală de jure a efectuării şi legalizării traducerilor de înscrisuri este reglementată de Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici şi a activităţii notariale republicată în Monitorul Oficial nr. 72 din 04.02.2013 şi urmează a fi reglementată şi de viitorul Regulament de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995 republicată, al cărui proiect a fost de curând supus dezbaterii publice. Conform actualei variante republicate a legii, activitatea de efectuare şi legalizare a traducerilor de înscrisuri este activitate notarială conform art. 12 lit. j din Legea nr. 36/1995 republicată, având următorul cuprins:
" Art. 12. - Notarul public îndeplineşte următoarele acte si proceduri notariale: [...]
j) efectuarea şi legalizarea traducerilor;" (sublinierea noastră).
Se observă, aşadar, că şi în actuala variantă republicată a Legii nr. 36/1995, efectuarea şi legalizarea traducerilor intră în continuare la "acte şi proceduri notariale" şi este în competenţa exclusivă a notarilor publici şi a formelor actuale de exercitare a profesiei acestora, deoarece, pe bună dreptate, legea nu prevede alte entităţi care să îndeplinească aceste "acte şi proceduri notariale" pe teritoriul României. Deci este evident că o activitate care intră prin lege la "acte şi proceduri notariale" nu are cum să fie exercitată decât ca şi celelalte acte şi proceduri notariale, respectiv numai în cadrul birourilor notariale individuale şi al societăţilor profesionale notariale, conform art. 19 din lege, la sediul acestora şi în timpul programului cu publicul al acestora, conform art. 83 din lege.
4. Această situaţie legală nu este nouă. Se ştie că efectuarea şi legalizarea traducerilor de înscrisuri pentru clienţi persoane fizice şi juridice de drept privat reprezintă o activitate care, printr-o tradiţie de mai mult de jumătate de secol, legalmente a fost neîntrerupt în competenţa exclusivă a formelor de exercitare a profesiei notariale, indiferent de denumirea pe care acestea au avut-o de-a lungul timpului, multă vreme chiar fiind exercitată de traducători în cadrul unor servicii de traducere interne, deci care funcţionau în cadrul formelor de exercitare a profesiei notariale. În acest sens, pentru perioada 1950-1995, menţionăm Art. 3 din Decretul nr. 79 din 30 martie 1950 pentru organizarea Notariatului de Stat , Art. 4 lit. g din Decretul nr. 377 din 14 octombrie 1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de stat , Art. 8, 40, 41 şi 42 din Hotărârea Nr. 1518 din 14 octombrie 1960 pentru aprobarea Regulamentului privind aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de Stat , punctele 9, 10 şi 11 din Anexa 2 la Decretul-Lege nr. 140/1990 privind încadrarea şi salarizarea personalului din unităţile de justiţie şi procuratură .
Odată cu abrogarea Decretului nr. 377/1960 şi a HCM nr. 1518/1960 la intrarea în vigoare a Legii nr. 36/1995 - Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, publicată iniţial în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, modificată ulterior printr-o serie de acte normative şi republicată în Monitorul Oficial nr. 732 din data de 18 octombrie 2011, toată competenţa vechilor notariate de stat s-a transmis notarilor publici, inclusiv "efectuarea şi legalizarea traducerilor", care de jure este activitate exclusiv notarială reglementată conform art. 8 lit. j din Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, iar actualmente conform art. 12 lit. j din aceeaşi lege, republicată.
5. Referitor la practicile incorecte ale "birourilor de traduceri autorizate", dintre care cea mai gravă este lucrul cu încheieri în alb obţinute prin înşelăciune şi/ sau şantaj de la traducători, noi, U.N.T.A.R., nu numai că o condamnăm cu toată fermitatea, nu numai că am susţinut mereu că este ilegală şi recomandăm traducătorilor autorizaţi să nu mai lucreze astfel, ci chiar mai mult decât atât: U.N.T.A.R. a smuls de la Ministerul Justiţiei confirmarea, într-un răspuns la unul din memoriile noastre de astă vară, că această practică este ilegală; cităm mai jos din adresa-răspuns a Ministerului Justiţiei:
"Referitor la practicile unor interpreţi şi traducători autorizaţi, care înmânează unor societăţi comerciale coli în alb, pe care aplică formula de certificare a traducerii prevăzută de art. 102 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. nr. 710/C/1995, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi semnătura şi ştampila traducătorului, apreciem că recurgerea la astfel de procedee este, fără îndoială, ilegală. Ministerul Justiţiei nu neagă posibilitatea existenţei unor practici de genul celor exemplificate de petent, însă, până la adoptarea unui act normativ care să reglementeze activitatea propriu-zisă şi statutul interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi (proceduri de lucru, drepturi şi obligaţii, abateri disciplinare şi sancţiuni disciplinare, organizarea, eventual, a unui organism profesional care să promoveze şi să apere interesele interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi la nivel naţional, cu atribuţii de control asupra activităţii persoanelor autorizate, evaluarea periodică a acestora etc.), Ministerul Justiţiei nu are pârghiile necesare contracarării unor astfel de practici." (sublinierea noastră).
IX. După cum se ştie, recent a fost supus dezbaterii publice şi proiectul Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995 republicată, iar noi, U.N.T.A.R., în termenul stabilit, am trimis Ministerului Justiţiei un material de 39 de pagini în care am reafirmat punctul nostru de vedere trimis şi anterior cu ocazia dezbaterii proiectului de modificare a Legii nr. 36/1995, şi anume că problema aceasta a efectuării şi legalizării traducerilor de înscrisuri pentru clienţi persoane fizice şi juridice de drept privat face necesară o abordare mai complexă, interprofesională, şi că legislaţiile _ambelor_ profesii ar trebui modificate şi completate _în strânsă legătură una cu alta_, iar scopul nostru comun, adică al traducătorilor autorizaţi şi al notarilor publici, este şi trebuie să fie crearea de facto a competenţei exclusive a notarilor publici de a desfăşura această activitate şi dreptul lor exclusiv de a ne folosi în acest scop.
În acest sens, am înaintat propuneri şi observaţii de modificare a proiectului de Regulament supus dezbaterii, precum şi propuneri de modificare a Regulamentului la Legea nr. 178/1997, în sensul eliminării "birourilor de traduceri autorizate, mai bine zis a "societăţilor comerciale care au în obiectul de activitate traducerile din şi în limbi străine", cum scrie acolo, şi introducerii obligativităţii pentru părţile persoane fizice şi juridice de drept privat să îşi ducă înscrisurile la tradus şi legalizat exclusiv la notariate; cu alte cuvinte, noi, U.N.T.A.R., propunem soluţia creării tuturor condiţiilor pentru aplicarea în practică a legislaţiei notariale în sensul efectuării traducerilor de înscrisuri pentru clienţii persoane fizice şi juridice de drept privat strict şi exclusiv de către formele de exercitare a profesiei notariale, adică birourile notariale individuale şi societăţile profesionale notariale, care să ne folosească pe noi, pe traducătorii autorizaţi, drept mână de lucru, conform legii. Astfel, această practică legală, firească şi eficientă ar contracara total şi definitiv orice practici profesionale ilegale şi incorecte şi ar elimina definitiv şi practica profesională neunitară, arbitrarismul, diletantismul, dumpingul, concurenţa neloială, evaziunea fiscală şi toate relele şi întreg haosul pe care le-au adus "birourile de traduceri autorizate" în exercitarea atât a activităţii noastre, a traducătorilor autorizaţi, cât şi a notarilor publici.
Deci, revenind la tarife, e foarte simplu: noi dorim să lucrăm prin şi pentru notariate, fiindcă numai lucrând prin şi pentru ele putem să obţinem tarife mai bune pe pagină, şi anume tarifele stabilite de stat prin OMJ/ OMF 772/C/414/2009 din al cărui titlu şi cuprins reiese clar că şi birourile notariale care lucrează cu traducători externi au obligaţia să ne plătească în conformitate cu acele tarife şi să ne dea şi taxele de urgenţă, de lucru noaptea şi în weekend prevăzute de Legea nr. 178/1997 cu modificările şi completările ulterioare, taxe pe care SRLurile de cele mai multe ori refuză să ni le dea.
De asemenea, am cerut, printre altele, majorarea acestor tarife, mai ales la traducerile orale, precum şi stabilirea unui nou mod de taxare a traducerilor scrise, respectiv un tarif pe mia de caractere cu spaţii şi am rugat Consiliul UNNPR să propună MJ majorarea tarifelor din Anexa 4 la OMJ nr. 46/2011 privind onorariile minimale ale notarilor publici pt. efectuarea traducerilor, astfel încât să fie mai mari decât cele stabilite prin OMJ/OMF nr. 772/C/414/2009, pentru ca notariatele să aibă de unde să ne dea nouă tarifele stabilite prin acest OMJ şi să rămână şi ele cu ceva.
Legat de celelalte tarife, deci tarifele la traduceri care nu sunt înscrisuri, acolo noi, UNTAR, nu ne amestecăm, fiindcă ele nu constituie nici obiectul, nici rezultatul muncii noastre. Ele sunt făcute de alţi traducători, nu de noi, de traducătorii autorizaţi de Ministerul Justiţiei. Şi chiar dacă or mai fi unii traducători autorizaţi care efectuează şi alte tipuri de traduceri, ei nu le efectuează în calitatea lor de traducători autorizaţi, nu le semnează şi nu le ştampilează cu ştampila cu Ministerul Justiţiei şi mai ales nu le efectuează pentru organele menţionate în art. 1 din Legea 178/1997, deci categoric asemenea traduceri şi preţurile la ele nu fac în niciun fel obiectul demersurilor noastre.
Şi aici avem de făcut o precizare: am auzit de multe ori traducători exprimând punctul de vedere că noi, traducătorii autorizaţi, ne-am băga să facem şi alte tipuri de traduceri decât traduceri de înscrisuri şi că astfel le-am lua lor pâinea de la gură, iar reciproca nu e valabilă, deoarece ei, nefiind autorizaţi de MJ, nu se pot băga să facă şi traduceri de înscrisuri. Este şi nu este adevărat. Da, cum ziceam, unii traducători autorizaţi ajung să facă şi alte tipuri de traduceri decât de înscrisuri în peste 99% din cazuri prin SRLurile de traduceri. Deci nici notariatele, nici cabinetele şi societăţile de avocaţi, nici BEJurile, nici Poliţia, nici instanţele, nici MJul etc., nu ne dau să traducem altceva decât înscrisuri; alte tipuri de texte vin de la "birourile de traduceri autorizate", dar care fac şi "traduceri neautorizate" şi care au pretenţia să aibă drept colaboratori traducători musai autorizaţi de MJ, că pe ei îi pot folosi atât la traduceri de înscrisuri, cât şi la alte tipuri de traduceri - pe care le iau şi pe alea, banul să le iasă! Deci, dragi colegi, nu noi _vă luăm_ acele traduceri, ci patronii de SRLuri _ni le dau_, că doar ei au pâinea şi cuţitul în mână, nu noi; la ei merg clienţii finalil, nu la noi, să lase traducerea în lucru şi ei, nu noi, sunt cei care decid la cine dau în lucru o traducere sau alta. Deci cu ei ar trebui să se războiască toţi cărora nu le convine această situaţie, nu cu noi.
De ce ajung traducătorii autorizaţi să ia în lucru şi alte tipuri de traduceri de la patronii de SRLuri? Pe de o parte, fiindcă SRLul le trimite ce primeşte şi el de la clienţi, uneori sunt înscrisuri, alteori altceva, iar colaboratorul ia tot ce-i vine, că altfel altă dată nu mai primeşte nimic în lucru, dacă nu face tot ce i se dă. Pe de altă parte, fiindcă SRLurile acaparează şi piaţa traducerilor de înscrisuri prin preţuri de dumping, clienţii finali se duc la ele cu actele la tradus, mai degrabă decât la notariate sau la traducători PFA, care au la clienţii finali preţuri mult mai mari decât SRLurile; deci, dacă nu vor să piardă lucrările de tot, traducătorii autorizaţi ajung să primească de lucru preponderent de la "birourile de traduceri autorizate", la preţurile de mizerie pe care acestea sunt dispuse să le plătească; deci pe lângă înscrisuri, trebuie omul să muncească în plus şi să traducă şi alte chestii, ca să-i ajungă banii; depinde acuma, care cum.
În orice caz, demersurile noastre, ale U.N.T.A.R., în sensul separării fireşti a traducerilor de înscrisuri de celelalte şi a traducătorilor autorizaţi de ceilalţi traducători şi în sensul efectuării traducerilor de înscrisuri exclusiv de către notariate ar duce şi la rezolvarea acestei probleme, în sensul că, din moment ce nu vor mai putea traduce înscrisuri, "birourile de traduceri autorizate" nu vor mai avea de ce să folosească traducători autorizaţi de MJ, deci aceştia vor lucra strict şi exclusiv cu entităţile din art. 1 din Legea nr. 178/1997 - printre care se numără şi BNPurile, deci vor lucra numai la preţurile stabilite de stat prin OMJ/ OMF, care sunt mai mari decât ce plătesc SRLile şi au toate şansele chiar să crească şi mai mult; din moment ce va fi destul de lucru de la notariate, cabinete şi societăţi de avocatură etc., traducătorii autorizaţi nici ei nu vor mai avea interes să lucreze pt. SRLuri pe preţuri mult mai mici, iar, pe de altă parte, nici SRLurile nu vor mai avea interes să le solicite alte traduceri la preţuri joase, fiindcă ei vor respinge, vor cere mai mult argumentând că de la notariate primesc mai mult, iar SRLurile vor refuza să le dea cât cer şi vor apela la alţi traducători, neautorizaţi de MJ.
Există, însă, şi situaţii opuse, când unii patroni de "birouri de traduceri autorizate" care lucrează cu încheieri în alb dau în lucru traduceri de înscrisuri unor neautorizaţi şi apoi folosesc încheieri de la traducători autorizaţi care nu numai că nu au făcut traducerile respective, ci nici nu au văzut vreodată actele şi habar nu au că pe semnătura lor s-au legalizat traduceri de la ele. La notariat aşa ceva ar fi categoric exclus, ca de altfel toate practicile incorecte. Acolo întotdeauna se lucrează legal şi corect, iar notarii şi personalul lor notarial sunt de maximă încredere.
X. Având în vedere toate cele de mai sus, putem afirma cu toată fermitatea că aici aveţi dreptate, domnule Müller: da, U.N.T.A.R. apără interesele notarilor publici şi asta nu pe ascuns, ci pe faţă, de ani de zile, încă de la înfiinţarea ei. Asta deoarece, aşa cum am arătat în nenumărate rânduri, interesele notarilor publici sunt 100% şi interesele noastre, ale traducătorilor autorizaţi. Tocmai de aceea, noi nu urmărim să ne impunem "împotriva intereselor juriştilor (aici concret:notarilor)", ci apărăm şi promovăm aceste interese comune laolaltă cu ei şi cu uniunea lor profesională, UNNPR, care e mama noastră, este un model pozitiv şi cel mai bun exemplu de organizaţie profesională demn de urmat, care merge excepţional de bine. Susţinând interesele notarilor publici, noi de fapt susţinem atât respectarea tradiţiei colaborării interprofesionale reciproc-avantajoase, cât şi respectarea şi aplicarea legislaţiei în vigoare.
Dimpotrivă, luptăm categoric împotriva "birourilor de traduceri autorizate" încă de la înfiinţarea organizaţiei noastre până când vom scăpa de ele, adică până când vor fi forţate să îşi restrângă obiectul de activitate şi să nu mai aibă voie să facă şi traduceri de înscrisuri, care se vor face exclusiv de către notariate. Noi în ele, nu în notariate, vedem "adversarul" real, cum ziceţi dv.; adică în aceste SRLuri exploatatoare care practică ilegal o activitate care intră conform legii la acte şi proceduri notariale şi care sunt neautorizate, dumpere, exploatatoare, incompetente, inutile atât legalmente, cât şi profesional şi logistic; tocmai de aceea, noi, U.N.T.A.R., nu numai că nu vom cădea niciodată la pace cu "birourile de traduceri autorizate" - deci să fie clar că noi cu restul firmelor de traduceri nu avem absolut nimic, atât timp cât nu se bagă abuziv pe traducerile de înscrisuri! - ci condamnăm şi respingem cu toată fermitatea orice atitudine de împăciuitorism faţă de aceste autointitulate "birouri de traduceri autorizate".
XI. Faptul că nu prea mai scriem aici nu înseamnă că am proceda "pe ascuns" cum afirmaţi; noi am scrie mai multe, în limita timpului disponibil, însă unele lucruri nu avem voie să le scriem aici, deoarece ar contraveni unor reguli ale acestui forum şi de asta mesajele noastre nu ar fi publicate. Asta nu înseamnă că noi am vrea să ascundem ceva, ci că nu suntem lăsaţi să scriem aici, fiindcă am încălca regulile forumului; tocmai de aceea, în viitor, dacă mai aveţi ceva nelămuriri despre U.N.T.A.R. şi punctele sale de vedere, nu ezitaţi să contactaţi U.N.T.A.R. la adresele menţionate pe website la pagina de contact. În limita timpului disponibil, vă vom răspunde, iar acest lucru este valabil pt. toată lumea.
Cu stimă,
Ovidiu Martin Jurj
traducător autorizat nr. 2808
vicepreşedinte U.N.T.A.R.
[Bearbeitet am 2013-05-18 12:20 GMT]
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » pret standard pe cuvant-sursa | Trados Studio 2022 Freelance | The leading translation software used by over 270,000 translators.
Designed with your feedback in mind, Trados Studio 2022 delivers an unrivalled, powerful desktop
and cloud solution, empowering you to work in the most efficient and cost-effective way.
More info » |
| | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
